A venit vremea ca si in Romania food-court-urile sa faca loc food hall-urilor

A venit vremea ca si in Romania food-court-urile sa faca loc food hall-urilor
A venit vremea ca si in Romania food-court-urile sa faca loc food hall-urilor 2
A venit vremea ca si in Romania food-court-urile sa faca loc food hall-urilor 5
A venit vremea ca si in Romania food-court-urile sa faca loc food hall-urilor 4
A venit vremea ca si in Romania food-court-urile sa faca loc food hall-urilor 3

In special in ultimul deceniu, dupa deschiderea granitelor, romanii s-au sofisticat rapid. In 2006, aeroporturile din Romania transportau 5,5 milioane de persoane. In 2016, aceleasi aeroporturi au transportat 16,4 milioane de persoane. Tot acest flux, la care se adauga si cel rutier, care in ciuda infrastructurii inca precare, nu a stat pe loc, a determinat un schimb permanent de informatii care modeleaza atitudini si schimba comportamente.

In urma cu 20 de ani, a manca la McDonald’s in Romania era motiv de sarbatoare. In urma cu 15 ani, a alerga in parcurile din Bucuresti era o ciudatenie. Intre timp, pacrurile au devenit adesea neincapatoare de alergatori, in timp ce salile de fitness s-au extins in toate zonele pentru a fi cat mai aproape de o clientela tot mai interesata de miscare si un stil de viata sanatos. La McDonald’s continua sa fie cozi, dar oferta gastronomica din Bucuresti si marile orase s-a diversificat teribil de mult. Chiar si centrele comerciale au inceput sa includa in mixul de chiriasi restaurante cu meniuri „à la carte”, alaturi de traditionalele lanturi de fast food.

Cu toate acestea, mai sunt pasi de facut. „Principalul accent pus de food hall-ul modern este pe o varietate gastronomica autentica si de calitate oferita de un numar mai mare de operatori”. Asa suna descrierea sintetizata data de consultantii Cushman & Wakefield food hall-ului, concept care in ultimul deceniu a prins aripi in Statele Unite si a inceput sa „contamineze” si pietele din vestul Europei si Australia.

Doar in 2016, in Statele Unite, erau programate spre deschidere 35 de noi food hall-uri cu o suprafata cumulata de peste 70.000 de metri patrati.

In Statele Unite, numarul de food hall-uri a depasit pragul de 100, cea mai activa piata fiind New York, cu aproximativ 20 de locatii. Doar in 2016, in Statele Unite, erau programate spre deschidere 35 de noi food hall-uri cu o suprafata cumulata de peste 70.000 de metri patrati, potrivit datelor Cushman & Wakefield.

In marile orase din Romania, operatorii de restaurante duc de cativa ani o competitie acerba a conceptelor pentru a raspunde cerintelor venite din partea clientelei din ce in ce mai sofisticate de care vorbeam mai sus. Trattorii si ristorante, steakhouse-uri, French cuisine si patisserie, sushi bars, raw vegan sau burger bars, alaturi de alte concepte care cauta sa abordeze mancarea intr-un mod cat mai original, si-au gasit loc in Bucuresti si marile orase.

Din pacate insa, cam fiecare si-a gasit independent propriul loc. O parte au optat pentru centrul vechi, principala destinatie a turistilor straini. Ca o paranteza, la ultima vizita in centrul vechi, cred ca am auzit mai multa engleza, franceza si spaniola decat romana. Alta categorie de restaurante s-a concentrat in soseaua Nordului, pe malul lacului Herastrau. In rest, vile presarate prin zonele centrale ale orasului si spatii la parterul sau ultimul etaj al cladirilor de birouri, unde fiecare „lupta” pentru el.

Food hall-ul aduce sub acelasi acoperis concepte distincte, cat mai originale, unele traditionale, creand sinergii si noi destinatii. Contractele pe termen mai scurt decat in cazul locatiilor traditionale de restaurante si utilizarea la comun a spatiilor de servire a mesei (ca in cazul food court-urilor) sunt elemente apreciate de operatorii de restaurante din food hall-urile americane, o piata in care consumatorii cheltuie pe mancare mai mult in restaurante decat in magazine sau supermarketuri.

Food hall-ul aduce sub acelasi acoperis concepte distincte, cat mai originale, unele traditionale, creand sinergii si noi destinatii.

Unde ar putea aparea primele food hall-uri la noi?

Operatorii locali de restaurante cocheteaza deja cu ideea. Proprietarii Boutique du Pain vor deschide in toamna acestui an in cladirea de birouri The Bridge conceptul Boutique Food Hall. In spatiul de 1.000 de metri patrati vor fi amenajate bucatarii diferite pentru burgeri, pizza si salad bar, bucatarie asiatica si mediteraneana, dar spre deosebire de un food hall traditional, toate aceste produse vor fi realizate de acelasi operator.

O alta posibila destinatie de food hall se prefigureaza in Piata Floreasca, zona care prin Vacamuu, Divan, Entourage, Vivo, Yoshi sau Grano s-a remarcat in ultimii ani printr-o oferta culinara variata si apreciata. Mare parte din cladirea care gazduieste piata Floreasca si restaurantele Vacamuu si Entourage este intr-un amplu proces de renovare, iar proprietarii vor sa-si consolideze pozitia in peisajul food & beverage.

Zonele centrale, precum Piata Amzei sau imprejurimile Ateneului, prezinta de asemenea potential pentru dezvoltarea unor noi concepte culinare. O proprietate precum fostul restaurant Cina ar putea oferi o experienta gastronomica variata, prin dimensiune, dar si cu o puternica tusa istorica. Totusi, profilul cladirilor si reglementarile urbanistice fac mai greu de acomodat o dezvoltare de tip food hall in zona centrala a Capitalei.

Zonele centrale, precum Piata Amzei sau imprejurimile Ateneului, prezinta de asemenea potential pentru dezvoltarea unor noi concepte culinare.

In aceste conditii, tot mallurile reprezinta cea mai la indemana varianta pentru dezvoltarea unui astfel de concept, cu atat mai mult cu cat, in pietele vestice, comertul online a inceput sa erodeze puternic in cifra de afaceri a magazinelor traditionale, afectand totodata si rezultatele mallurilor. Pentru a rezista, mallurile trebuie sa ofere experiente, sa se diferentieze, iar de-a lungul istoriei, nevoia de hrana a determinat expeditii peste munti si oceane. Cine va face primul pas inspre food hall?

Cristi Moga

Research Consultant C&W Echinox

Cristi Moga s-a alaturat echipei C&W Echinox in octombrie 2015, dupa o cariera de aproape 10 ani ca jurnalist la Ziarul Financiar, cel mai prestigios ziar de afaceri din Romania. In calitate de jurnalist, Cristi a publicat mai mult de 5.000 de articole (știri, analize si interviuri) despre piata imobiliara si nu numai. De la venirea in companie, Cristi s-a axat pe studii si consultanta in segmentele retail, birouri si rezidential.