Orasele care atrag turisti vor atrage si investitii in noi afaceri

Intre evolutia numarului de turisti si capacitatea oraselor de a atrage noi angajati este o corelatie directa, in conditiile in care companiile nu-si mai pun problema ce oras aleg pentru o investitie, ci care este orasul in care pot sa atraga angajatii de care au nevoie.

Astfel, orasele turistice, apreciate in special de catre tineri pentru vacanta sau city break, au un avantaj semnificativ in atragerea de angajati, generand totodata noi investitii.

Cele mai vizitate orase din Europa – Londra si Paris – sunt de altfel in top si in ceea ce priveste stocul de birouri moderne, un indicator de referinta in evaluarea activitatii economice a unui oras. Londra are in interiorul orasului un stoc de birouri moderne cu o suprafata de peste 24 de milioane de metri patrati si a atras in 2015 peste 18,5 milioane de turisti straini, potrivit unui raport al Euromonitor International. Paris, cu un stoc de birouri de peste 20 de milioane de metri patrati, este a doua destinatie turistica din Europa, avand 15 milioane de turisti straini in 2015.

In Romania, cele mai vizitate orase in 2016 au fost Bucuresti, Brasov, Constanta, Cluj-Napoca si Sibiu, urmate de Timisoara, Iasi, Oradea, Targu Mures si Arad. Cumulat, cele zece orase au atras aproape 5 milioane de vizitatori, dintr-un total de 11 milioane de turisti inregistrati in buletinele statistice din Romania. Iar numarul turistilor de business, dar si de leisure, este in crestere, pe masura ce transportul aerian se intensifica, mediul de afaceri se dezvolta, iar zvonurile ca Bucurestiul sau Clujul sunt destinatii de weekend cool se propaga in cat mai multe directii.

Romania este in prezent una dintre destinatiile preferate ale companiilor multinationale aflate in cautare de noi piete pentru extinderea si eficientizarea operatiunilor, avand in Bucuresti, dar si in Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov un pol semnificativ de angajati pregatiti si o activitate turistica in crestere. Totodata, centre noi de afaceri au inceput sa apara si in Sibiu, Oradea sau Targu Mures.

Stocul de birouri moderne din Romania este situat in prezent la circa 3,5 milioane de metri patrati, iar anul viitor se va apropia de pragul de 4 milioane de metri patrati, din care aproape 3 milioane de metri patrati vor fi in Bucuresti.

Din anumite puncte de vedere, calitatea vietii in aceste orase s-a imbunatatit semnificativ in ultimii ani. Salariile si puterea de cumparare au crescut substantial, la fel si accesul la magazine si restaurante din ce in ce mai variate, pe diverse categorii de pret. Totodata, cele mai multe parcuri au fost reamenajate, in timp ce calendarul de evenimente culturale este tot mai incarcat atat in weekend, cat si in timpul saptamanii.

Explozia traficului aerian a conectat in doua-trei ore de zbor orasele mari din Romania cu zeci de destinatii atractive din Europa, deschizand, la un pret rezonabil (de cele mai multe ori low cost) portile unor culturi diferite, dar totusi asemanatoare, si incurajand migratia.

De cealalta parte, marile orase ale Romaniei se sufoca pe zi ce trece din cauza infrastructurii sub-dezvoltate si a ineficientei transportului in comun. Pentru a parca la pranz in zona centrala a Clujului te poti invarti chiar si o jumatate de ora intre cele cateva parcari cu plata fara sanse sa prinzi un loc, in conditiile in care la barierele de intrare sunt deja cozi de masini formate.

In Bucuresti, la ore de varf, pe strazi precum Gara Herastrau, Floreasca sau Barbu Vacarescu viteza medie de deplasare a masinilor bate spre 3-4 km/h, in timp ce metroul este supra-aglomerat, iar mijloacele de transport in comun de suprafata se chinuie din cauza lipsei de infrastructura la randul lor sa isi faca loc in trafic, fiind astfel in imposibilitatea de a respecta fisele de parcurs.

Toate acestea vin cu un cost, tinand cont ca despre timp se spune ca ar fi cea mai importanta resursa. „Oamenii in strainatate sunt mult mai relaxati decat in Bucuresti”, spunea, la o alergare prin Herastrau, un executiv roman care a lucrat timp de mai multi ani in strainatate.

Ar fi iresponsabil si neproductiv ca problemele legate de infrastructura sa fie puse doar in spatele autoritatilor locale sau centrale deoarece, pe de o parte, ca viteza lor de reactie si de executie este lenta iar, pe de alta parte, anumite instrumente sunt si in mainile investitorilor privati. Un grad mai redus de incarcare a terenurilor in zonele deja aglomerate, dimensionarea corecta a locurilor de parcare, amenajarea de vestiare cu dusuri pentru a incuraja folosirea bicicletelor si trotinetelor, dar si o flexibilitate mai ridicata in ceea ce priveste orele de program sau locurile de desfasurare a activitatii (birou/cafenea/casa/spatii de co-working) pot imbunatati situatia actuala sau macar pot opri degradarea ei.

Christopher Choa, un newyork-ez absolvent de Yale, cu master la Harvard si stabilit in Londra, spunea acum cinci ani la o vizita in Bucuresti ca „nu exista oras finalizat. Chiar si despre New York se spune ca va fi un oras foarte frumos cand va fi gata.  Insa, nimeni nu vine intr-un oras pentru cladiri, drumuri sau parcuri. Acestea pot fi un instrument, un carlig. Oamenii sunt insa atrasi de oameni, iar dovada o poti vedea si la un restaurant: cand te uiţi la un restaurant plin si la unul gol pe care il alegi? In mod natural, pe cel plin. Multimea prezenta acolo crediteaza acel loc. La fel este si cu orasele”.

Altfel spus, numarul mare de locuitori din Bucuresti, Timisoara, Cluj sau Iasi atrage alti oameni. Dar, daca locuitorii acestor orase ar avea o calitate a vietii mai buna, in care energiile sunt consumate pentru sarcini mai importante decat deplasarea din punctul A in punctul B, ei ar putea atrage si mai multi oameni pentru a echilibra deficitul resimtit in prezent de majoritatea angajatorilor.

Cristi Moga

Research Consultant C&W Echinox

Cristi Moga s-a alaturat echipei C&W Echinox in octombrie 2015, dupa o cariera de aproape 10 ani ca jurnalist la Ziarul Financiar, cel mai prestigios ziar de afaceri din Romania. In calitate de jurnalist, Cristi a publicat mai mult de 5.000 de articole (știri, analize si interviuri) despre piata imobiliara si nu numai. De la venirea in companie, Cristi s-a axat pe studii si consultanta in segmentele retail, birouri si rezidential.