Vremea și orientarea spre client salvează mallurile din România

Vremea și orientarea spre client salvează mallurile din România
Vremea și orientarea spre client salvează mallurile din România
Vremea și orientarea spre client salvează mallurile din România
Vremea și orientarea spre client salvează mallurile din România
Vremea și orientarea spre client salvează mallurile din România

“Fotografiile care demonstrează sfârșitul mallurilor” și “apocalipsa retailului se desfășoară în SUA” sunt doar două dintre mesajele promovate în ultima perioadă în media locale, stârnind întrebări și comentarii cu privire la viitorul mallurilor din România și nu numai.

“Piața europeană de retail este în mare măsură saturată”, atrage atenția și Jan Kotrbacek, Partner Cushman & Wakefield, coordonator al departamentului de retail din Europa Centrală și de Est, punctând apoi și faptul că atenția investitorilor este concentrată în primul rând pe optimizarea și redezvoltarea proiectelor existente.

În România, economiștii sunt îngrijorați și trag semnale de alarmă cu privire la creșterea consumului cu 13,7% în 2016 și cu 10,7% în 2017 dar, în același timp, toată lumea face ochii mari la o statistică a Euromonitor care ne plasează la coada Europei în ceea ce privește consumul de șampon, cu o cheltuială medie de 4 euro per capita per an, iar exemplele pot continua.

Consumul în România crește și va continua să crească în condițiile în care diferența dintre productivitatea locală și cea din piețele vest europene nu justifică diferențele salariale. Este de așteptat ca acest ecart la nivelul salariilor și puterii de cumpărare să continue să se reducă, sub condiția evitării unor derapaje majore de ordin politic, legislativ și fiscal.

Comerțul online se extinde și câștigă cota de piață atât în piețele vestice, cât și în România, beneficiind de extinderea masivă a internetului de mare viteză și de evoluția aplicațiilor și a device-urilor inteligente. Cu toate acestea, comerțul online nu va putea înlocui niciodată integral magazinul fizic, care oferă o experiența multisenzorială, determinând, totodată, și o acțiune socială în care vezi și ești văzut, zâmbești și ti se zambeste înapoi. Într-un articol de la finalul lunii ianuarie, Bloomberg citează un sondaj recent conform căruia 70% dintre tinerii americani (millennials – generațiile născute în anii ’80 – ’90) preferă cumpărăturile în magazine fizice celor online, fapt ce îi determină pe giganții pieței de e-commerce, precum Amazon sau Alibaba să investească miliarde de euro/dolari în magazine fizice: Amazon a cumpărat în 2017 rețeaua Whole Foods, cu peste 460 de magazine în Statele Unite, în timp ce Alibaba a cumpărat tot anul trecut un lanț cu 29 de magazine universale și 17 centre comerciale, investind totodată în acțiunile celui mai mare lanț de hipermarketuri din China.

O particularitate a pieței imobiliare locale este reprezentată de ponderea extrem de scăzută a comerțului stradal, atât în București, cât și în alte mari orașe. Zona centrului vechi în care a fost refăcută infrastructura s-a conturat în ultimii ani drept un pol important pentru cafenele și restaurante, în timp ce retailerii precum H&M sau Koton, care au pariat pe proprietăți în zonă, nu au reușit să atragă după ei și alte nume pentru a crea o masa critică. Acest lucru a fost determinat, pe de o parte, de lipsa spațiilor adecvate, iar, pe de altă parte, de volatilitatea ridicată a traficului determinată de condițiile meteorologice, ținând cont că temperaturile din București pot varia între -15-20 de grade iarna și +40 de grade pe timpul verii.

Zona Pieței Dorobanți grupează câteva branduri de lux, la fel și Calea Victoriei, în timp ce restul bulevardelor sunt împânzite de case de pariuri, bănci, farmacii, supermarketuri și cam atât. Iar situația nu este mult diferită nici în Brașov sau Sibiu, orașe cu centre istorice și zone pietonale bine întreținute, dar în care prea puțini retaileri internaționali și-au amenajat vitrinele.

În aceste condiții, mallurile din România dezvoltate pe principii corecte în ceea ce privește locația, dimensiunea, calitatea construcției și layout-ul, administrate totodată eficient și proactiv, reprezintă cel mai puternic magnet pentru consumatorii locali, fiind atât o destinație de cumpărături, cât și de petrecere a timpului liber.

Mixul de funcțiuni și de chiriași este într-o continuă evoluție. La Plaza Romania îți poți ridica pașaportul, iar la AFI poți intra în Muzeul Simturilor. Cinematografele și locurile de joaca pentru copii indoor sunt în marea lor majoritate în centre comerciale, iar marile săli de fitness, cu bazine semi-olimpice și-au găsit spații tot în interiorul mallurilor.

Mallurile închise până în prezent în România au suferit din cauza unei combinații de factori, în fruntea listei fiind locația. Pe următorul loc se află competiția existentă sau nou apărută în aria de cuprindere (catchment), supraviețuind mallul mai bine poziționat în raport cu nevoile clienților. Drept urmare, atâta timp cât mallurile sunt ușor accesibile și vor avea ca prim obiectiv clientul cu nevoile și dorințele lui, “apocalipsa” din domeniu se amână.

Cristi Moga

Research Consultant C&W Echinox

Cristi Moga s-a alaturat echipei C&W Echinox in octombrie 2015, dupa o cariera de aproape 10 ani ca jurnalist la Ziarul Financiar, cel mai prestigios ziar de afaceri din Romania. In calitate de jurnalist, Cristi a publicat mai mult de 5.000 de articole (știri, analize si interviuri) despre piata imobiliara si nu numai. De la venirea in companie, Cristi s-a axat pe studii si consultanta in segmentele retail, birouri si rezidential.